"Dar din dar se face rai" sau despre cultura donațiilor la moldoveni

În rândul creștin-ortodoxilor există un proverb arhicunoscut și uzitat în mod continuu la orice sărbătoare religioasă, dar și în viața cotidiană: “dar din dar se face rai!”. Dar nu despre “dărnicia” creștinilor vreau să scriu în acest articol, ci despre arta donațiilor la cetățenii R.Moldova, care se pare că este “direct proporțională cu nivelul credinței”! Desigur, am exagerat puțin cu această remarcă, însă numai pentru a scoate în evidență ideea că donațiile realizate de cetățenii R.Moldova se îndreaptă în proporție de 75% către biserici (conform studiului realizat de IMAS ( realizat în perioada 22 octombrie – 4 decembrie, în 60 de localităţi, fiind intervievaţi 800 de oameni) și doar în proporție de 4% către organizațiile non-guvernamentale. Care ar putea fi oare explicația acestui fapt?

(Sursa)

Pentru început trebuie specificat faptul că donațiile sau actele de filantropie realizate de cetățenii statului moldovean se ridică la 3 euro pe lună. O sumă modestă am putea spune raportată la salariul mediu pe economie în Republica Moldova. Moldovenii preferă să facă donații în bani (în proporție de 66%), alimente (31%) și îmbrăcăminte sau încălţăminte (25%). În decursul unui an calendaristic – 12 luni – suma medie oferită de un donator moldovean este de aproximativ 600 de lei moldovenești. Dărnicia cetățenilor moldoveni se îndreaptă în cea mai mare parte către biserici/mănăstiri, cerșetori, copiii bolnavi, familiile sărace sau către persoanele afectate de dezastre naturale (inundații, incendii etc.). Când sunt întrebați dacă ar face donații către ong-uri, 1/3 din respondenţi consideră că aceste organizaţii “spală bani”, activitatea acestora fiind percepută negativ, iar rezultatele aproape invizibile.

Dacă ar fi să facem un portret robot al potențialului donator moldovean, ar ieși în  evidență următoarele caracteristici (conform studiului realizat de IMAS): persoană de gen feminin, cu copii, angajată, cu salariu, cu un venit mediu și ridicat. Totodată portretul social al donatorului moldovean ar scoate în evidență următoarele caracteristici: perosană cu încredere în sine, credincioasă, tolerantă și implicată în societate sau căreia îi pasă de oamenii din jurul său.  Pe de altă parte,  non-donatorii fac parte din grupul de persoane care consideră că plata la zi a impozitelor şi a taxelor exclude necesitatea altor donaţii; persoanele cu venituri foarte mici, care nu au ce oferi și cei care fac legătură între donaţii şi o eventuală lipsă de încredere în activitatea ONG-urilor.

Lipsa de încredere în activitatea și proiectele ong-urilor se datorează în primul rând lipsei unui culturi democratice consolidate în R.Moldova, a unei culturi a voluntariatului și a donațiilor. Studiul realizat de IMAS scoate în evidență faptul că peste 80% din cetățenii R.Moldova nu știu să definească termenul de “organizație nonguvernamentală”, ceea ce ar putea să reprezinte principala explicație care poate fi dată lipsei de interes și de încredere acordată ong-urilor și proiectelor realizate de acestea. Nu poți să donezi un lucru către o entitate despre care nu știi nimic. În acest sens, organizatiile non-guvernamentale care activează pe teritoriul R.Moldova ar trebui să depună eforturi suplimentare în informarea populației și promovarea proiectelor pe care le realizează acestea, proiecte care, în cele din urmă, vin în întâmpinarea și rezolvarea unor probleme ale societății moldovene.

comments

Adauga comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *