Ganduri aruncate

Ii tresare inima numai la gandul ca s-ar putea s-o revada. Bataile i se accentueaza involuntar cu un ritm de neoprit si ii transmit in corp o senzatie de durere. Nu e in regula… De ce? Se intreaba zdrobit de putere si incearca sa-si revina atunci cand mintea si rationalul capata din nou teren.

Sunt atatea momente pe care le-a evitat cu indarjire, s-a ferit, a gasit o portita de scapare, dar de unele pur si simplu nu a reusit sa se ascunda. Cu cat se gandeste mai mult, realizeaza ca e o prostie sa reactioneze asa. Cum ar putea o privire, un schimb de replici inocent sa afecteze un suflet care déjà este ranit pana la exces. Nu are cum. Ar trebui sa fie imun la astfel de momente, intamplari sau chiar ganduri.

Toate experientele prin care a trecut ar fi trebuit sa-l intareasca, sa-l caleasca atat de mult incat acum nimic sa nu il mai afecteze. Ar fie trebuit sa devina un robot uman, care nu stie sa mai simta. Dar n-a devenit…

E om si are sentimente care inca si-au pastrat intensitatea. Lupta sa nu mai traiasca in trecut. Incearca sa treaca peste experientele negative.  Vrea sa uite ca a fost ranit. Dar e atat de greu…

Ganduri

(Sursa)

Cand in sfarsit revine pe linia de plutire, ceva se intampla si iarasi il dezechilibreaza. Si iar devine sensibil. Si iar se cufunda in amintiri dureroase. Si iar devine un om…pierdut.

Ciclul vietii se pare ca urmeaza acelasi traseu. Pana cand va alege sa-l urmeze fara sa schimbe ceva, va trece prin aceleasi stari. Poate o data nu a fost suficient, nici a doua. Poate ca nici lovitura cu numarul 3 nu a actionat ata de tare astfel incat sa-l determine sa schimbe traseul, sa aleaga alta cale. Oare cate lovituri o sa mai indure pana va intelege ?!

Sfarsit

comments

Adauga comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *