Pași în trecut

Drumul spre Ucraina a fost lung… Dar nu acesta e esențialul, ci faptul că am intrat într-un stat care „ne-a aruncat” din start cu 10 ani în trecut. Nu, nu exagerez, expun un fapt real, trăit pe propria piele. De la drumuri, la benzinării, toalete, haine, mașini și arhitectura, totul te duce cu gândul la perioada comunismului, care zici că abia s-a sfârșit. Am urmat un traseu obișnuit, care ajungea în final în Odesa, orașul pe care voiam să-l vizităm. Auzisem multe despre el și eram curioasă să văd cum arată. Am simțit din plin fiecare porțiune de drum pe unde am mers, din cauza hopurilor peste care treceam. A fost… obositor! Nu pot să compar drumurile din Ucraina cu cele din Republica Moldova sau România, eventual doar dacă mă gândesc la cum aratau acestea acum câțiva ani. Dacă vrei să supraviețuiești pe drumul care duce în Odesa, trebuie să te înarmezi cu mulă răbdare, să reduci viteza cât mai mult posibil și să fii calm. Când am ajuns în Odesa aveam senzația că m-am întors în capitala Republicii Moldova, deși acum aceasta este mult mai modernă. Orașul este fumos, viu, verde, populat, colorat, iar obiectivele turistice și plajele sunt foarte curate. Am mâncat celebrul borș saleanca și am ascultat cu drag muzica ucraineană.

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=aMmUlc9TPZY?feature=player_detailpage]

Ce mi s-a părut ciudat în Ucraina a fost faptul că părea vopsită în negru: avea foarte puține lumini pe drumurile naționale, iar benzinăriile stăteau în întuneric. Totul părea vechi, nefuncțional. Toaletele de la benzinării erau încuiate, cardurile nu puteau fi folosite decât pe alocuri, peste tot erai depășit de mașini „sovietice”, magazinele arătau într-un  fel anume, casele erau mici, iar oamenii parcă erau actori din vechile filme sovietice. E puțin dus la extrem, desigur! Dar asta a fost prima impresie. În schimb, mi-a plăcut mult faptul că vameșul ucrainean vorbea limba română. Paradoxal, noi cunoșteam rusa, dar el vorbea româna. 🙂 Mi-a plăcut că oamenii erau deschiși și receptivi – uneori ne înțelegeam prin semne căci, din câte am observat, ucrainenii nu prea cunsoc limba engleză. Mi-au plăcut hypermarket-urile pline cu lapte condensat, dulciuri de toate felurile și sucuri naturale cu arome de nemaigăsit. Portul Odesa arăta extraordinar, iar alcoolul cu gust de miere (medovina) a fost demențial. Port Odessa

(Sursa)

La întoarcere am vizitat Cetatea Albă, unde am tras cu arcul și am asistat la lupte cavalerești, am admirat priveliștea de pe zidurile cetății și ne-am adus aminte de trecut… Cetatea Albă

(Sursa)

comments

Adauga comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *