Provocarile alaptarii

Cand se trezeste din somn, este ca un lup infometat.

Cand vrea sa manance, este ca un puiut de vultur cu gurita cascata in aer.

Cand papa linistit, este ca un iepuras.

Cand adoarme la sanul meu, este ca un ingeras.

Alaptarea este ceva unic si emotionant, dar in acelasi timp complex si provocator, cel putin in primele saptamani de la nastere. Desi stiam multe despre alaptare de la sora mea, care are 2 baietei extraordinari pe care i-a alaptat natural, mi-a fost foarte greu in primele zile. Acum, dupa mai bine de o luna de cand alaptez, pot sa spun ca inteleg mamele care renunta la alaptat, insa nu le dau dreptate. In Romania doar 12% dintre mame practica alaptarea exclusiva. Majoritatea aleg sa dea copiilor lapte formula si parerea mea este ca multe apeleaza la aceasta “solutie” tocmai pentru ca alaptarea este un proces atat de dureros. Recunosc, si mie mi-a trecut prin cap aceasta idee, insa cu sustinerea mamei si dorinta de a creste un copil sanatos, am reusit sa trec peste primele saptamani de alaptare si acum ma bucur de acest proces din plin 🙂

Prima intalnire cu bebelusul si atasarea lui san a decurs natural. Cu multa emotie si cu multa atentie, am luat bebelusul in brate. Imediat ce a simtit mirosul meu, a deschis gurita in cautarea mamelonului. Este atat de dragut si amuzant in acelasi timp sa-l vezi cum cauta sanul cu gurita lui mica. De fiecare data ma minunez cand face asta. In zilele urmatoare a mancat cate putin, iar fiecare masa a durat cateva minute (3 minute, 5 minute etc.). La inceput, cand il puneam la san, abia daca simteam cum apuca mamelonul cu gurita, ulterior insa nu a mai fost asa. Bebe a inceput sa muste cu putere mamelonul, iar pe masura ce alaptam, aveam din ce in ce mai mult laptic. Si cum bebe manca putin in primele zile, m-am trezit cu un surplus de lapte care trebuia scos. In cea de-a 4-a zi de la nastere sanii mi se intarise un pic, asa ca am apelat la ajutorul unui consultant in alaptare din spital, sa-mi explice cum sa scurg sanul manual. A fost o experienta dureroasa, dar utila. Insa, dupa cateva incercari am decis sa folosesc pompa de san. Cu pompa, totul decurgea mult mai repede, insa era putin dureros.

Timp de 2 saptamani am trecut printr-o perioada in care programul meu arata cam asa: alaptam, ma mulgeam, alaptam si iar ma mulgeam. Nici nu apucam bine sa scurg un san, ca celalalt se umplea si tot asa. Am testat toate metodele care m-ar fi putut ajuta sa storc sanii mai usor si mai repede: de la pompa manuala, la storsul sanilor cu mainile (tehnica invatata in spital), de la comprese cu apa calda, la dusuri caldute. As fi facut si baita in apa calda, dar nu avea voie in perioada de lauzie.

In tot acest timp, pentru ca sanul drept crapase si ma durea putin, am avut tendinta sa-i dau bebelusului laptic din sanul stang mai des. Mare greseala! Din aceasta cauza, sanul drept m-a durut timp de o luna la fiecare alaptare. Acesta a fost si motivul pentru care mi-a trecut prin gand, la un moment dat, sa renunt la alaptare. Ma durea atat de tare, incat alaptam deseori cu ochii in lacrimi 🙁 Dupa ce alaptam, imi ungeam sanii cu o crema, ca sa nu se crape. Am incercat Garmastan si Lanolin. Fiecare m-a ajutat cate putin, iar acum pot sa ma bucur cu adevarat de frumusetea alaptarii.

Cea mai comoda pozitie pentru alaptare este numarul 2, cel putin noaptea. Ma ajuta foarte mult faptul ca il pot alapta pe D. in timp ce stau relaxata in pat. Ziua insa folosesc cel mai des pozitia 1 pentru alaptare.

665384330

Sursa poza

In final, am un mesaj pentru toate femeile care au devenit mamici: sunteti niste EROINE, sunteti foarte puternice si meritati tot ceea ce este mai bun. Sa nu reuntati la alaptarea naturala indiferent cat de greu va fi. Totul este trecator. 🙂 Iar alaptarea naturala va deveni un moment de tandrete si de conexiune cu cel mic. La mine asa a fost.

comments

Adauga comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *