Slow Food sau cum sa incurajam productia locala?!

Iti plac produsele traditionale locale? Stiai ca miscarea Slow Food militeaza pentru pastrarea traditiilor gastronoamice locale si incurajeaza consumul de produse alimentare care sunt cultivate si crescute in tara in care locuiesti? Mai multe despre principiile Slow Food si ce reprezinta aceasta miscarea, am stat de vorba cu Tiberiu Cazacioc, membru Slow Food Romania.

Tiberiu Cazacioc

SoF: Multe persoane considera ca miscarea Slow Food este opusul ideii de Fast Food. Asa este?

Tiberiu Cazacioc: In anul 1989, anul revolutiilor mai mult sau mai putin de catifea, a fost conceput si dat publicitatii un manifest despre ceea ce se va numi de atunci incoace Slow Food. Un protest soft, cu conotatii culturale, doar pe o pagina, care atragea lumii atentia ca trebuie pus capat unei tendinte grave de accelerare artificiala a vietii indivizilor. O viata pe repede inainte care are efecte si asupra modului nostru de a ne hrani. Fast Life era acuzata ca este cauza Fast Food. Iar Fast Food distruge cultural, economic si social, patrimoniul gastronomic local. Da, Slow Food a fost aparut natural ca un antidot la Fast Food. De atunci incoace, aceasta abordare a cucerit lumea. Asociatia Slow Food are peste 100.000 de membri, este o forta militanta importanta in plan european si global. Reuneste comunitati de pasionati ai gastronomiei, din diverse medii profesionale, organizate in retele, convivii, reuniuni bienale, evenimente dedicate vinului (Slow Wine), branzei (Slow Cheese), pestelui (Slow Fish). In 25 de ani, Slow Food a ajuns un actor important in domeniul patrimoniului imaterial, al protectiei mediului, micii agriculturi si dezvoltarii duraible, ecogastronomiei, educatiei gustului.

SoF: Cu ce se diferentiaza miscarea Slow Food de curentul eco sau bio?

Tiberiu Cazacioc: Diferenta este subliniata prin cele trei cuvinte ale sloganului Slow Food: “Good, clean and fair food!” sau “Buono, pulito, giusto cibo!” ori “Hrana buna, curat preparata si etic pretuita!” Conotatia fiecarui cuvant este profunda, dar toate trei formeaza un concept fondator. Miscarea Slow Food militeaza prin tot ceea ce face pentru pastrarea, promovarea si salvarea produselor alimentare locale, a soiurilor si varietatilor vegetale locale, a traditiilor gastronoamice locale. Tot ce este bun sau gustos, curat preparat si gatit si corect pretuit, este miza Slow Food. Produsele locale sau traditionale se incadreaza in aceasta misiune. Porcul de Mangalita sau gaina cu gat golas de Transilvania sunt rase de care se preocupa Slow Food. Branza de burduf din Bucegi este de asemenea un produs bun, curat preparat si care trebuie pretuit corect. Mai ales pentru ca hrana produsa in serie mica spre deoasebire de hrana industriala, costa, nu este ieftina si consumatorii trebuie sa inteleaga cu produsele traditionale nu sunt ieftine pentru ca sunt preparate prin metode traditionale, cu ingrediente naturale.

Slow Food este o miscare militanta, civic activa, implicata in politicile europene si cele globale privind sistemul hranei si se bazeaza extrem de mult pe apararea patrimoniului imaterial al fiecarei natiuni, in fata globalizarii hranei, care ne uniformizeaza alimentatia. Slow Food reuneste pe cei care pretuiesc mancarea locala, preparata si nu decongelata, din plante si animale locale. Pentru ca preparea unei astfel de hrane pastreaza si obiceiuri specifice, si metode istoric traditionale.

Produsele ecologice tin de un domeniu strict economic si specific productiei de hrana. Produsele ecologice sunt produse rezultat al agriculturii ecologice, un domeniu strict reglementat de Uniunea Eurpeana. Un produs ecologic obligatoriu poarta eticheta europeana specifica. Este deosebit de alte produse pentru ca foloseste anumite tratamente care fac din agricultura ecologica o agricultura respectuoasa cu mediul, fata de agricultura industriala care foloseste in exces pesticide, ierbicide si monoculturi.

Curentul bio nu este reglementat, oricine poate sa isi creeze un sistem de clasificare a produselor pe care le ofera si sa ataseze eticheta bio. Bio este un concept vag, de marketing, care inseamna ceea ce vrea cel care vinde bio. Un produs bio nu are nicio caracteristica verificabila si producatorii nu pot explica de ce numesc un produs bio, care sunt caracteristicile unui pachet de unt bio fata de un pachet de unt conventional. In timp ce un produs ecologic cu eticheta europeana de certificare, are un sistem in spate.

SoF: Cand a aparut miscarea Slow Food si care a fost scopul ei initial?

Tiberiu Cazacioc: Inceputurile sunt in jurul anului 1986, dar miscarea Slow Food se considera ca a fost fondata prin manifestul din anul 1989. Se spune ca aparitia unui nou restaurant fast food McDonald’s intr-o piata importanta a Romei, Piazza di Spagna.

SoF: In Romania exista mai multe grupuri Slow Food. Ce evenimente au organizat pana acum si care a fost reactia oamenilor?

Tiberiu Cazacioc: La nivelul de baza, miscarea Slow Food este organizata in convivia Slow Food. Sunt grupuri de persoane, membri activi, care organizeaza activitati specifice. Cele mai importante rezultate ale miscarii Slow Food in Romania sunt: consacrarea dulceturilor de casa transilvane ca produs specific inca din anul 2004 (ceea ce a dus la explozia preparatelor alimentare casnice in Romania), piata volanta Targul Taranului de tip Earth Market (organizata in Bucuresti intre anii 2007-2012 a generat explozia pietelor volante), activitati educative cu copii si tineretul la Turda pentru reteaua Slow Food Youth Network dar si la Iasi, de catre convivium-ul Slow Food Iasi. Conferinte si evenimente in fiecare an, cu ocazia zilei Terra Madre, in fiecare 10 decembrie, despre produse locale. Miscarea Slow Food in Romania a participat la fiecare reuniune Terra Madre Balcani (de 2 ori la Sofia, odata la Dubrovnik), a participat cu producatori si standuri la reuniunile Terra Madre la Torino, odata la 2 ani incepand cu anul 2006. De asemenea a inaintat frecvent puncte de vedere catre autoritati in special catre Ministerul Agriculturii, pe marginea unor proiecte de reglementari ce urmau sa afecteze micii producatori. Miscarea Slow Food a contribuit si la realizare a doua serii de filme de televiziune, in coproductie cu TVR, “Descopera Europa ta!” (2008), 12 episoade de cate 40 de minute despre preparatele traditionale romanesti. Reactia publicului se vede in interesul tot mai crescut pentru gastronomie, emisiuni, reviste, productii radio despre gastronomie. Desigur se manifesta si surogatele de marketing despre detoxifiere, bio, natural, viata sanatoasa, dar este normal, publicul va deveni tot mai informat si mai selectiv. Pe de alta parte putem spune ca nu am regasit aceasta fervoare in cresterea numarului de membri ai Slow Food in Romania. Ideile au capatat extindere, dar nu inca in masa. Complexul agro-industrial este inca dominant.

SoF: Daca ne facem cumparaturile de la supermarket-uri avem sanse sa gasim produse care respecta principiile Slow Food sau doar la piata sau targurile traditionale putem gasi astfel de produse?

Tiberiu Cazacioc: Slow Food este o denumire de organizatie, protejata international, inclusiv in Romania. Chiar daca am reduce denumire organizatiei la concept, la filosofia sa, slow food nu este o schema de certificare. Nu veti gasi produse cu eticheta Slow Food sau restaurante clasificate Slow Food ori slow food. Iar daca veti gasi asa ceva este pur si simplu o insusire ilegitima si ilicita a conceptului de catre antreprenorul respectiv, de catre acel producatorul. Slow Food promoveaza o atitudine fata de micii producatori, aceea de a fi co-producator. Slow Food promoveaza branza de burduf in coaja de brad Bucegi, ca produs traditional, care respecta principiile bun, gustos si etic. Un restaurant poate fi considerat slow food de catre un convivium Slow Food in masura in care se prepara retete locale, din ingrediente locale, se beau vinuri locale. Convivium-ul se poate reuni adesea la restaurantul respectiv si il poate consacra informal ca restaurant slow food, recunoscandu-i meritul, de exemplu, ca prepara painea la fata locului sau sosul de tomate. Un restaurant care foloseste sos de tomate din conserva sau rosii olandeze si nu romanesti, cu greu poate fi consacrat ca restaurant slow food.

Slow Food

Slow Food

 

Slow Food

SoF: La targurile traditionale care se organizeaza periodic in marile orase, gasim produse locale autentice? Cum le deosebim?

Tiberiu Cazacioc: In ce priveste produsele traditionale, consumatorul este cel care decide. Un preparat de tip slow food ar trebui sa nu fie rezultatul unui proces industrial, sa fie realizat pe baza unei metode traditionale, a unei retete traditionale, cu ingrediente naturale, fara adaosuri chimice, inlocuitori etc. Conteaza foarte mult etichetarea si trebuie sa ii incurajam pe producatori, cand mergem la piata, sa foloseasca etichete care sa arate diferenta fata de produsul industrial. Un produs traditional din carne, de exemplu, are durata de consum mai redusa, o culoare intunecata si nu rozalie.

Recent a intrat in vigoare, la 3 ani de la elaborare, un nou regulament european care impune industriei alimentare sa spuna cata apa a injectat in produse, daca este vorba de un produs din carne prelucrata mecanizat, daca a adaugat proteine etc. Aceasta este o ocazie pentru micii producatori sa faca diferenta prin etichetare.

Slow Food a propus folosirea etichetei narative inca din 2013, o eticheta care sa spuna sincer cine sunt cei care au lucrat produsul, unde si cum au fost crescute animalele, ce ingrediente se folosesc. Sa reprezinte cultura locala de unde provine, din ce soiuri de plante si rase de animale specifice zonei a fost preparat.

Dar enumerand toate acestea si comparandu-le cu gastronomia occidentala, unde specificul local este puternic, ne dam seama cat de mult a pierdut Romania. La urma urmei, sarmaua nu este produs local, pentru ca se prepara oriunde in Romania, nu este specific romanesc, pentru ca se mai prepara si in alte tari balcanice sau central-europene. Nici micul nu este un preparat culinar genial, neimitabil. Si el este importat din traditia culinara musulmana, orientala. Ca atare, miscarea Slow Food in Romania are de recuperat traditia culinara romaneasca, umbland in biblioteci, are de predat din nou educatia gustului, pentru ca s-a uitat ce inseamna laptele de vaca si am invatat ce inseamna laptele normalizar si standardizat fara caimac, fara grasime.

SoF: Daca o persoana crede in principiile Slow Food si ar vrea sa se alature acestei miscari, care sunt pasii pe care trebuie sa-i urmeze?

Tiberiu Cazacioc: Plecand de la premisa ca este la curent cu principiile Slow Food, ca le accepta si vrea sa le sustina, poate contribui prin inscrierea in organizatie si aderarea la un grup convivium apropiat de domiciliu. Apoi poate participa la activitatile grupului, poate propune activitati. Un convivium nu este un grup formal, creat juridic la tribunal, ci un grup de peste 20 de persoane, active, care organizeaza degustari, discutii despre principiile Slow Food, se intalnesc in diverse locuri sa prepare feluri de mancare, organizeaza lectii de educatia gustului. Inscrierea in organizatie se face pe site-ul Slow Food.

comments

Adauga comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *