Tag: fabrica

Vizita la fabrica Danone. Sau cum a fost in lumea iaurturilor

“Ma duc si iau repede cana sovietica din aluminiu, care are in jur de 300 ml si fug la masuta unde mama strecoara laptele. Imi torn din borcanul de 3 litri o cana plina cu lapte caldut si il dau peste cap. Stau un pic si ma gandesc daca sa mai dau gata inca una sau daca imi ajunge?!”

Acesta este un episod din copilaria mea. Parintii mei intotdeauna au avut fie o vacuta, fie 2 capre. Asa ca la noi in casa mereu era lapte proaspat, branza, smantana si uneori unt. Cativa vecini se abonasera si in fiecare zi veneau fie dupa lapte, fie dupa branza sau smantana. Desi laptele de vaca imi placea foarte mult, cel de capra nu era in preferintele mele. Gustul lui putin ciudat era motivul pentru care evitam sa il beau. Insa mama era ingenioasa, il amesteca cu cel de vacuta si ne facea branza.

Pe masura ce am crescut, am dat de gustul laptelui “cumparat”, pe care eu adoram sa il beau direct din cutie. Mama se supara pe mine pentru ca stia ca avem lapte proaspat in frigider, plus nu ii placea ca nu torn laptele intr-un pahar, sa beau si eu ca un om civilizat. Ideea e ca din pahar nu-mi placea, nu mai avea acelasi farmec :)) Dupa ce am plecat la liceu, apoi la facultate, uneori visam la o cana cu lapte proaspat. Insa, usor, usor, in alimentatia mea au intrat alte obiceiuri: de la iaurturi natural sau cu fructe, la lapte pasturizat, branzici si alte bunataturi de la diverse brandrui. Spre exemplu, de fiecare data cand plecam pe munte sau la drum lung, eu imi iau Activia cu fibre. Este preferatul meu de la Danone. Iar uneori ma rasfat cu un Cremosso cu visine. Zic “ma rasfat’ pentru ca nu prea consum iaurturi cu fucte, mai ales de cand am nascut 🙂

 

De curand am fost in vizita la fabrica Danone, din Bucuresti. Nu citisem nimic despre ea inainte de vizita, asa ca in mintea mea ma asteptam sa vad multe vacute colorate, care sunt mulse automat, care fac muu-muu etc. :))) In realitate, fabrica doar proceseaza laptele pe care il primeste de la fermele din Romania (in jur de 20 de ferme).  Colaboreaza cu mai multe ferme, iar oamenii care au grija de vacute sunt ajutati, consiliati si sfatuiti astfel incat de la an la an sa isi dezvolte ferma si sa creasca productia de lapte pe care o pot oferi.

Dupa ce am primit cateva informatii despre brandul Danone, istoria sa si produsele pe care le au in portofoliu, am fost echipati corespunzator (halat, peruca, manusi, papucei, casti etc.) si am mers sa vizitam fiecare departament al fabricii. Am trecut prin incaperi pline cu tevi si vase imense, unde se depoziteaza laptele. Laptele care ajunge de la ferme, este verificat si daca indeplineste criteriile de siguranta, abia atunci este mutat in cisternele din care ulterior o parte merge catre realizarea de iaurturi si o parte se ambaleaza in cutii de lapte.

danone-4

Zilnic, aproximativ 200 de tone de lapte se prelucreaza la fabrica. Acesta este procesat in maxim 24 h de la receptia in fabrica.

Curiozitatea mea a fost maxima in hala unde se fac iaurturile. Pentru o parte dintre iaurturi exista ambalaje gata facute, iar pentru Activia, spre exemplu, ambalajul este relaizat pe loc, de o masinarie inteligenta 😛 M-am uitat atent la fiecare pas si cat de rapid decurge totul. La iaurturile Activia cu fructe si cereale tot procesul este bine pus la punct: mai intai un angajat pune paharele intr-un dispozitiv, care le preia si toarna in ele iaurtul (care nu ia contact deloc cu oamenii), apoi se pune eticheta peste pahar, apoi se adauga cerealele si la final un angajat Danone verifica daca toate paharele sunt ok si pot fi depozitate in locurile speciale (niste frigidere imense). Pana a ajunge in frigidere, iaurturile sunt puse in cutii, iar un dispozitiv special le aranjeaza pe paleti. De acolo ajung in frigiderele care au temperatura potrivita pentru depozitarea iaurturilor.

Dupa ce am ajuns in sala de unde am plecat si ne-am dezechipat, reprezentantii Danone ne-au adus sa gustam dulceata care este folosita pentru iaurturi. Era delicioasa. Plus, ne-au povestit despre iaurturile Danonino, brazinca Danonino si iaurtul de baut Danonino :). Nu avusem curiozitatea sa le testez pana atunci pentru ca erau pentru copii si eu am devenit doar de curand mamica.

Cand am ajuns acasa am testat pe indelete produsele de la Danonino. Iaurtul de baut mi-a placut cel mai mult. Am fost nevoita sa-l beau pe la spate, ca sa nu vada Damian. El inca nu mananca iaurturi cu fructe  🙂  Dar cand vedea sticluetele colorate in forma de dinozaur, ii sclipeau ochii imediat 😛

Faptul ca iaurt este benefic pentru sanatatea noastra stiti deja. El asigura aportul de:

  • bacterii lactice active (benefice pentru flora intestinala)
  • proteine (toti aminoacizii esentiali)
  • carbohidrati 
  • grasimi 
  • vitamine (din grupul B,A, E, K)
  • minerale (calciu, zinc, potasiu, magneziu)
  • fermentii din iaurt au efecte pozitive asupra sanatatii digestive
  • aciditatea iaurtului mareste biodisponibilitatea unor nutrienti, cum este calciul

Voi cat de des consumati iaurt? Noi de fiecare data cand mergem la cumparaturi luam iaurt natural, iar uneori mai punem in cos si iaurturi cu fructe 🙂

S.A. Bucuria – un brand iresponsabil?

Fabricate în Republica Moldova, dar cunoscute deja în toată lumea, bomboanele Bucuria au reușit să se diferențieze și să se impună pe piața națională, devenind o marcă apreciată și iubită de consumatori. Considerate deja o “cartea de vizită” a Republicii Moldova, bomboanele produse de fabrica Bucuria acoperă la ora actuală peste 90% din volumul producției de bomboane din țară (numai în filiala din Chișinău, de pe strada Columna 162, se produc 38,5 mii tone/anual).

(Sursa)

     Obișnuită să aducă bucurii în viața consumatorilor săi și interesată să-și aducă aportul la dezvoltarea comunității în care activează, fabrica Bucuria a adoptat o serie de măsuri care contribuie la eficientizarea procesului de producție și reducerea pierderilor înregistrate de companie, dar și la îmbunătățirea climatului în care activează angajații săi. Astfel, Bucuria își propune ca în acrivitatea sa “să trateze cu atenţie interesele societăţii, să creeze un climat de afaceri favorabil, să menţină condiţiile decente de muncă, bunăstarea socială şi spirituală a oamenilor”, toate acestea prin “crearea noilor locuri de muncă, realizarea de programe sociale pentru personal, plata impozitelor etc” (http://www.bucuria.md/ro/company/responsibility).

(Sursa)

     Adoptarea princiipiiilor de CSR la nivelul practicilor și politicilor companiei Bucuria reprezintă un pas major, pe care orice companie ar trebui să-l facă. Însă, cu excepția celor 2 standarde: ISO 9001, care garantează faptul că firma funcționează în acord și pe baza unui sistem de calitate recunoscut internațional (pentru detalii suplimenatre: http://www.urscertificari.ro/certificare-iso-9001/) și certificarea HACCP/ISO 22000, care presupune că sunt implementate tehnicile și cerințele pentru a asigura siguranța alimentelor (mai multe detalii despre această certificare pe http://www.consultanta-certificare.ro/haccp-iso-22000.html), S.A. Bucuria nu a realizat proiecte sau campanii de CSR, cel puțin conform informațiilor postate pe site-ul oficial al companiei (www.bucuria.md). Un lucru foarte trist dacă stăm să ne gândim la capacitatea acesteia și resursele de care dispune. Numai pornind de la principiul care stă la baza funcționării Bucuria: realizarea de bomboane și ciocolate, fabrica ar putea face numeroase proiecte de CSR și s-ar putea implica activ în comunitate, cu costuri foarte reduse. De exemplu, Bucuria ar putea iniția workshop-uri în care să învețe copii sau persoanele defavorizate din cadrul societății moldovene cum se fabrică ciocolata (vezi ideea atelierului organizat de Incubator 107: http://www.incubator107.com/atelier/Breasla%20Hedoni%C8%99tilor/407 ). Totodată, realizarea unui eveniment în care copiii din toată țara ar putea face o vizită la Fabrica S.A Bucuria: “Ziua Porților Deschise” (1 iunie ar fi ziua perfectă). Chiar și organizarea unor workshop-uri pentru persoanele care doresc să se inițieze în arta ciocolateriei (inițial gratis, iar ulterior contra cost), ar fi o idee excelentă. Sau, în ceea ce privește ambalajul bomboanelor, fabrica Bucuria ar putea implementa un sistem prin care acestea să fie colectate (sub formă de concurs sau chiar un program complet). Acestea sunt doar câteva propuneri pe care S.A. Bucuria le-ar putea lua în considerare, pe viitor, în momentul în care va decide să își asume mai multe responsabilități în cadrul comunității în care își desfășoară activitatea.

În activitatea sa, fabrica S.C. Bucuria ar trebui să țină cont de modul în care comunică pe canalele oficiale. Astfel, pe site-ul oficial al companiei:

–          există multe greșeli de exprimare, greșeli gramaticale și litere lipsă (de exemplu: la categoria “centru de pressă”);

–          pagina de start este în altă limbă decât cea oficială;

–          informațiile cuprinse în istoricul companiei sunt incomplete: nu este menționat când Fabrica Nr. 1 a devenit S.A. Bucuria, cine și de ce a ales acest nume; nu există informații despre actuala președinție; cine este Directorul General?;

(P.S: Mi-ar plăcea să aflu și informații despre logo-ul companiei, dacă a rămas același de-a lungul timpului?);

–          compania nu are butonul de abonare la newsletter;

–           nu există butonul de Facebook, Twitter pe site.

Pentru a-și păstra reputația obținută în peste 60 de ani de activitatea, S.C. Bucuria ar trebui să țină cont atât de modul în care comunică pe canalele oficiale, cât și de responsabilitățile pe care și le asumă în mod public.