Tag: timp liber

Mamicile si timpul liber – o ecuatie complicata

“Timp liber? Am uitat ce inseamna asta.”

“Sunt atat de obosita incat as dormi 2 zile la rand.”

“Cand sa mai dedic timp pentru mine? Dupa ce adoarme bebelusul si sunt moarta de oboseala?”

Sa las bebelusul cu bunica/altcineva si sa ies cateva ore in oras? Nu pot, nu am incredere in nimeni.”

“Vacanta fara bebelus? Nu exista asa ceva.”

Cand vine vorba de timpul liber al mamicilor, cam acestea sunt raspunsurile pe care le aud cel mai des. Si eu ma regasesc un pic in ele intrucat am momente in care nu am timp nici sa merg la baie, scuzati-mi sinceritatea… In unele zile Damian este atat de energic si agitat incat seara pic moarta de oboseala alaturi de el. In rest, tot timpul meu liber este folosit pentru: a face curatenie, a gati, a pune rufele la spalat, a merge la cumparaturi, a scrie pe acest blog etc. Adica multe lucruri care consuma timp si energie.

Cred ca este prima oara dupa foarte mult timp cand simt nevoia sa am cateva ore in care sa fac ce vreau, sa ma relaxez, sa citesc o carte care sa nu fie legata de bebelusi, diversificare etc., sa ascult muzica (alta decat cea pentru copii), sa fac o baie fierbinte fara teama ca in cateva minute s-ar putea sa se trezeasca sau sa planga Damian, sa imi vopsesc unghiile sau sa stau intinsa in pat fara sa aud o zornaitoare sau alte jucarii. Adica sa dedic timp pentru MINE.

Se pare ca acest lucru nu prea mai este posibil cand ai alaturi un bebelus de cateva luni. Cred ca pe masura ce creste, cresc si nevoile lui si daca nu invatam sa ne facem timp pentru noi, ne va fi si mai greu pe viitor. De aceea eu mi-am propus sa fac ceva in acest sens. Nu de alta, dar daca eu nu sunt bine cu mine, nu voi fi ok nici in relatia cu bebelusul meu. Ca orice om, am nevoie sa ma relaxez, sa ma detasez, sa fac si altceva in afara de a avea grija de Damian. Stiu ca job-ul de mamica este 24 h din 24 h, dar cateva minute reusesc eu sa le fur pentru mine. Iar o data pe an, poate cateva ore sau zile.

mamici_timp-liber

Sunt cateva lucruri pe care mi-am propus sa le fac:

  • 1 h/zi pentru mine. Stiu, suna nerealist, dar macar incerc. Chiar daca nu reusesc in fiecare zi, daca ajung sa fac asta 4  zile din 7 tot e bine. Cu timpul poate ajung si la performanta de 1 h/zi.
  • 1 vacanta/an fara bebe. Meritam o vacanta in care sa nu ne trezim din 2 in 2 h. Eu am facut-o deja, acum cateva saptamani si a fost minunat. Aveam nevoie sa fac altceva cateva zile si bine am facut ca am plecat in Berlin cu prietenele. Recunosc, nu a fost usor, dar am reusit sa ma relaxez 🙂 Plus, am dormit si eu 8 h de la cap la coada, ca de cand am nascut nu am reusit. Trebuie neaparat sa repet experienta.
  • 2 iesiri in oras/luna cu fetele. Pana acum am iesit 1 data pe luna cu prietenele mele, dar mi-ar placea sa fac asta mai des 🙂 Cu ocazia asta mai folosesc si eu produsele cosmetice de care nu m-am mai atins de ceva timp, ma aranjez etc.
  • Incredere in a-l lasa pe bebelus cu sotul, mama/socrii mei sau o prietena. Da, trebuie sa invatam si asta. Cred ca doar primele zile am avut emotii in a-l lasa pe Damian cu sotul meu. Cand am vazut ca se descurca, m-am relaxat si cand am nevoie, il las pentru cateva ore cu el. La fel s-a intamplat si cu mama. Damian este atat de incantat sa petreaca timpul cu ea, incat uneori sunt un pic… geloasa :))) Glumesc! Cand il las pe Damian cu mama sunt foarte linistita si ma pot bucura cu adevarat de timpul meu liber 😛

Mi-ar placea sa aflu cum va petreceti voi timpul liber sau cum faceti sa gasiti un pic de timp si pentru voi? Asa ca nu ezitati sa imi scrieti in comentarii. Le voi citi cu drag. 🙂

 

*Sursa poza

 

Facem ce facem și ne întoarcem la copilărie

Sunt o persoană căreia îi place să câștige. De fapt, dacă stau să mă gândesc bine, toți suntem la fel din acest punct de vedere: ne place să fim niște învingători.

Există însă o mare diferență între învingători: unii știu să trăiască momentul, să  se bucure  de el, pe când alții muncesc doar ca să câștige.

Până de curând făceam parte din categoria a doua. Eram mereu concentrată, stresată și plină de  nervi atunic când făceam un lucru la finalul căruia mi se atribuia calificativul de învingător sau învins, chiar și atunci când jucam un banal joc de societate (board games). De curând am decis să iau altă atitudine, să încep să mă bucur de moment, indiferent care ar fi rezultatul final. Până la urmă, nu contează atât de mult dacă vei câștiga, ci și cum te simți în perioada în care are loc competiția.

boardgamesȘi am început cu jocurile de societate!

De la Mafia, la Dixie, de la Monopoly la Saboteur, fiecare joc diferit in felul său a ajuns să mă facă să mă relaxez, să-mi dezvolt creativitatea și, cel mai important, să ies din zona mea de confort. Totodată, m-am întors cu gândul în perioada copilăriei, când savuram fiecare moment petrecut cu alți copii la joacă și am retrăit momentul de bucurie sinceră și copilărească și un entuziasm dus la extrem.

Vă recomad cu drag să alegeți jocurile de societate în detrimentul TV-ului, discotecii sau al Facebook-ului. Vă garantez că fiecare oră “pierdută” cu aceste jocuri va reprezenta un câștig individual.

Start joc!

(Sursa poza)