Tag: CSR

Donează pentru trei comunități

Viața ne oferă multe oportunități, dar și provocări, momente în care suntem puși în situația să facem un bine sau nu, să ne implicăm sau să rămânem în zona noastră de confort și autosuficiență.

Când vine vorba de noi, nu stăm prea mult pe gânduri, că doar e viața noastră! Dar dacă trebuie să ajutăm pe alții, apar mereu impedimente precum: nu am timp, nu am bani, de ce eu, de ce aș face-o etc.

Eu am descoperit voluntariatul și ideea de a te implica în comunitate abia la facultate. Mai întâi am făcut voluntariat într-o organizație neguvernamentală, apoi m-am implicat în diverse proiecte care susțin dezvoltarea comunității și am participat la evenimente dedicate CSR-ului și responsabilității sociale, ca mai apoi să ajung să administrez o platformă care încurajează inițiativele și ideile pozitive, care contribuie la schimbarea și evoluția comunităților locale – CSRevolution.

Am trecut prin toate treptele: de la a vedea, a încerca, a experimenta, a implementa, a recomanda.

Pe parcursul acestui drum am întâlnit oameni deosebiți, oameni cu inițiativă, capabili să ofere mai mult decât cer, să doneze, să se implice, să ajute, să contribuie, să facă, toate dacă cred cu tărie într-o idee.

O parte din acești oameni se implică și acum în cadrul Fundației PACT.  Nu au renunțat niciodată, nici nu s-au gândit să o facă.

În prima zi a lunii octombrie ei organizează a doua ediție a Cercului Donatorilor PACT. Acest eveniment aduce față în față oameni care cred în comunități puternice, filantropi prietenoși și membri din Negoi, Caracal și Piatra Olt, trei dintre comunitățile pe care Fundația PACT le susține în acest an.

afis PACT

Ce se va întâmpla la eveniment?

Membrii celor trei grupuri vor prezenta trei proiecte pentru comunitatea lor. Sunt oameni care au inițiativă, sunt perseverenți și vor să schimbe ceva. Iar la final, dacă ți-au plăcut ideile lor și vrei să-i susții, poți face o donație.

Să aduni o comunitate de donatori, de oameni dornici să ajute, nu este un lucru ușor. Așa cum nu este ușor să alegi pe cine să ajuți. Sunt multe comunități care merită susținerea noastră. Pe 1 octombrie îți poți oferi sprijinul pentru 3 dintre ele.

Ce zici, accepți provocarea Fundației PACT?

Dacă e verde, merită publicat!

Mereu am promovat și am susținut ideile și inițiativele bune, care aduc beneficii și contribuie major la dezvoltarea societății în care trăim.

Zilele trecute am dat din întâmplare peste aceste filmulețe de promovare ale proiectului Green Event Moldova 2012, inițiat de Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Meidului al Republicii Moldova și Mișcarea Ecologistă din Moldova. Proiectul își propune să informeze populația Republicii Moldova despre ecologie și protejarea mediului înconjurător.

Susțin inițiativa, însă nu și modul în care este promovată.

http://www.youtube.com/watch?v=JNHESEkG2fA&feature=relmfu

http://www.youtube.com/watch?v=gFDphD6DuH4&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=BMnwHcF9cJQ&feature=relmfu

Dacă vizionezi cu atenție cele trei filmulețe, vei vedea că pe lângă faptul că personajele nu cred  ceea ce afirmă și nici nu vor realiza ceea ce spun (poate este prea mult spus, dar chiar nu cred că doamna de la Union Fenosa va face duș doar 5 minute),  nu au credibilitate și nu inspiră încredere.

Doar Mihai Budurin se încadrează puțin și reușește să transmită un mesaj care pe lângă faptul că este consistent, inspiră și încredere.

Această planetă este unică si nu este doar a noastră, este și a generațiilor care vin după noi. De aceea, trebuie să avem grijă de ea și să o păstrăm astfel încât să lăsăm generațiilor viitoare o planetă mai curată și un mediu sănătos. Vă încurajez să protejați natura și mediul înconjurător și să fiți responsabili pentru acțiunile voastre. Fiecare gest contează, oricât de mic ar fi.

Începeți astăzi, căci mâine va fi prea târziu!

S.A. Bucuria – un brand iresponsabil?

Fabricate în Republica Moldova, dar cunoscute deja în toată lumea, bomboanele Bucuria au reușit să se diferențieze și să se impună pe piața națională, devenind o marcă apreciată și iubită de consumatori. Considerate deja o “cartea de vizită” a Republicii Moldova, bomboanele produse de fabrica Bucuria acoperă la ora actuală peste 90% din volumul producției de bomboane din țară (numai în filiala din Chișinău, de pe strada Columna 162, se produc 38,5 mii tone/anual).

(Sursa)

     Obișnuită să aducă bucurii în viața consumatorilor săi și interesată să-și aducă aportul la dezvoltarea comunității în care activează, fabrica Bucuria a adoptat o serie de măsuri care contribuie la eficientizarea procesului de producție și reducerea pierderilor înregistrate de companie, dar și la îmbunătățirea climatului în care activează angajații săi. Astfel, Bucuria își propune ca în acrivitatea sa “să trateze cu atenţie interesele societăţii, să creeze un climat de afaceri favorabil, să menţină condiţiile decente de muncă, bunăstarea socială şi spirituală a oamenilor”, toate acestea prin “crearea noilor locuri de muncă, realizarea de programe sociale pentru personal, plata impozitelor etc” (http://www.bucuria.md/ro/company/responsibility).

(Sursa)

     Adoptarea princiipiiilor de CSR la nivelul practicilor și politicilor companiei Bucuria reprezintă un pas major, pe care orice companie ar trebui să-l facă. Însă, cu excepția celor 2 standarde: ISO 9001, care garantează faptul că firma funcționează în acord și pe baza unui sistem de calitate recunoscut internațional (pentru detalii suplimenatre: http://www.urscertificari.ro/certificare-iso-9001/) și certificarea HACCP/ISO 22000, care presupune că sunt implementate tehnicile și cerințele pentru a asigura siguranța alimentelor (mai multe detalii despre această certificare pe http://www.consultanta-certificare.ro/haccp-iso-22000.html), S.A. Bucuria nu a realizat proiecte sau campanii de CSR, cel puțin conform informațiilor postate pe site-ul oficial al companiei (www.bucuria.md). Un lucru foarte trist dacă stăm să ne gândim la capacitatea acesteia și resursele de care dispune. Numai pornind de la principiul care stă la baza funcționării Bucuria: realizarea de bomboane și ciocolate, fabrica ar putea face numeroase proiecte de CSR și s-ar putea implica activ în comunitate, cu costuri foarte reduse. De exemplu, Bucuria ar putea iniția workshop-uri în care să învețe copii sau persoanele defavorizate din cadrul societății moldovene cum se fabrică ciocolata (vezi ideea atelierului organizat de Incubator 107: http://www.incubator107.com/atelier/Breasla%20Hedoni%C8%99tilor/407 ). Totodată, realizarea unui eveniment în care copiii din toată țara ar putea face o vizită la Fabrica S.A Bucuria: “Ziua Porților Deschise” (1 iunie ar fi ziua perfectă). Chiar și organizarea unor workshop-uri pentru persoanele care doresc să se inițieze în arta ciocolateriei (inițial gratis, iar ulterior contra cost), ar fi o idee excelentă. Sau, în ceea ce privește ambalajul bomboanelor, fabrica Bucuria ar putea implementa un sistem prin care acestea să fie colectate (sub formă de concurs sau chiar un program complet). Acestea sunt doar câteva propuneri pe care S.A. Bucuria le-ar putea lua în considerare, pe viitor, în momentul în care va decide să își asume mai multe responsabilități în cadrul comunității în care își desfășoară activitatea.

În activitatea sa, fabrica S.C. Bucuria ar trebui să țină cont de modul în care comunică pe canalele oficiale. Astfel, pe site-ul oficial al companiei:

–          există multe greșeli de exprimare, greșeli gramaticale și litere lipsă (de exemplu: la categoria “centru de pressă”);

–          pagina de start este în altă limbă decât cea oficială;

–          informațiile cuprinse în istoricul companiei sunt incomplete: nu este menționat când Fabrica Nr. 1 a devenit S.A. Bucuria, cine și de ce a ales acest nume; nu există informații despre actuala președinție; cine este Directorul General?;

(P.S: Mi-ar plăcea să aflu și informații despre logo-ul companiei, dacă a rămas același de-a lungul timpului?);

–          compania nu are butonul de abonare la newsletter;

–           nu există butonul de Facebook, Twitter pe site.

Pentru a-și păstra reputația obținută în peste 60 de ani de activitatea, S.C. Bucuria ar trebui să țină cont atât de modul în care comunică pe canalele oficiale, cât și de responsabilitățile pe care și le asumă în mod public.

European CSR Lessons – ediția a II-a

(Sursa)

Am primit invitația de a participa la European CSR Lessons în urma unui concurs desfășurat pe pagina de Facebook a site-ul www.responsabilitatesociala.ro. European CSR Lessons este deja la a doua ediție și se bucură de aprecierea și susținerea a numeroase companii și organizații non-guvernamentale (în special a ong-urilor). Evenimentul a început cu studiile de caz susținute de Karl Resel (Denkstatt Austria – Head of the corporate sustainability team), Laura Sgârcitu (Coca-Cola HBC România – Public Affairs & Communication Specialist, Community Programs), Ingo Niessen (Sonae Sierra – Managing Director), Aglaia Ntili (Center for Sustainability & Excellence – Global Training and Partnerships Manager) și Barbara Janker (WWF International – Corporate Partnerships), pe tema reducerii impactului de mediu. Fiecare prezentare a adus ceva nou în felul său, însă pe mine m-au impresionat, în special, câteva idei expuse de speakeri.

Laura Sgârcitu a vorbit despre cele trei tipuri de apă: blue water (folosită pentru irigare și fabricație), grey water (apa folosită în gospodării) și green water (pentru plante) și modul în care schimbările climate au schimbat raportul de green water existent în lume. Reprezentanta Coca-Cola HBC România a prezentat strategia companiei de a reduce consumul de apă în România. În 2012, acesta a fost redus cu 50%, o performanță considerabilă dacă ne gândim că pentru o sticlă de Coca-Cola de 0,5 l se consumă în jur de 35 de litri de apă.

(Sursa)

Ingo Niessen a prezentat situația mall-urilor verzi din Europa. Mall-urile au devenit centre de atracție pentru numeroase persoane, iar compania Sonae Sierra a decis să investească în construcția și întreținerea unor mall-uri verzi, care să aducă beneficii majore comunității în care sunt localizate: folosesc apă de ploaie pentru grupurile sanitare, lumina este pe bază de senzori, locuri de parcare gratuite pentru cei care vin cu familia la mall (4-5 in mașină), aranjamentele florale folosite în mall sau în jurul acestuia sunt formate doar din flori din zonă, pentru a reduce cheltuielile pentru întreținerea lor etc.

În cea de-a doua parte a zilei, începînd cu 13.30, Georgiana Mirela Mincu (BCR – Specialist Relații Comunitare), Esther Hougee (Sustainalytics – Director Research Products Europe), Sebastian Mărcușanu (UniCredit Group – Manager, Corporate Sustainability), Laura Crow (Vodafone Group – Sustainability Analyst, External Affairs) și John Aston (AstonEco Management – President) au vorbit despre “Servicii și operațiuni responsabile”.

Georgiana Mirela Mincu a dezvoltat conceptul de afaceri sociale. Despre faptul că oamenii ar trebui să-și propună scopuri altruiste, iar profitul ar trebui să devină un mijloc și nu un scop al afacerilor sociale. Întreprinderile sociale sunt cele care: rezolvă o problemă socială, au o abordare de business, iar profitul este folosit în scop social. La acestea, Sebastian Mărcușanu a scos în evidență și importanța respectării standardului ISO 26000, GRI etc. de către companii, ceea ce ajută la oferirea unor servicii și operațiuni responsabile.

Ulterior, am asistat la o dezbatere pe tema: “Lecția crizei economice – mai poate exista profit sau progres tehnologic fără responsabilitate?”, moderată de Liviu Mihaiu (o prezență absolut fenomenală). Dezbaterea a început cu definirea CSR-ului (Corporate Social Responability). Astfel, participanții la dezbatere au considerat CSR-ul ca fiind: “marca altruistă a marketing-ului corporatist” sau ideea de “a fi bine, făcând bine!”. Dumitru Borțun a scos în evidență obligația morală și legală de care trebuie să ținem cont în cadrul companiilor și ideea de a trece de la maximizarea profitului, la optimizarea sa. Domeniul CSR-ului va trece prin câteva perioade: de la legalitate – I vârstă a CSR-ului, la conformare (perioada în care companiile vor face campanii de CSR pentru că este la modă), apoi voluntariatul (care se face din proprie inițiativă) și în final se va ajunge la buna guvernanță (adoptarea CSR-ului ca politică în cadrul companiei).

În final, participanții la dezbatere au coinchis faptul că nu contează suma cheltuită, ci impactul pe care campania de CSR a avut-o asupra comunității. Însă, din păcate, în ultimii ani sumele din bugetele companiilor alocate proiectelor de CSR au scăzut considerabil. Ceea ce ne determină să adresăm următoarea întrebare retorică: 0.0001 %  din bugetul unei companii este suficient pentru a acoperi o obligație pe care fiecare companie o are față de comunitatea în care își desfășoară activitatea?!

Seria evenimentelor pe tema CSR nu se încheie aici. În luna iunie 2012 va avea loc Rio + 20, o conferință care va aborda subiectul dezvoltării durabile. Cercetători, organizații, cetățeni și lideri din întreaga lume vor discuta despre 10 subiecte globale: Oceans; Food and Nutrition Security; poverty; Solutions to Economic Crises; Energy for All; Water; Economics of Sustainable Development; Cities & Innovation; Unemployment and Migration and Forests). Până atunci însă, dacă aveți recomandări pentru aceste subiecte, care să fie prezentate în cadrul acestui eveniment, puteți să accesați pagina https://www.riodialogues.org/   și să vă expuneți părerea.

Be responsible, share!

Evoluția practicilor de CSR

De la filantropie – o formă “primitivă” de asumarea a responsabilității sociale, la proiecte și programe sociale

(Sursa)

Prin natura activităților pe care le desfășoară, companiile aduc atât îmbunătățiri, cât și efecte nocive sau prejudicii asupra comunității în care își desfășoară activitatea. Impulsionate de nevoia de a obține profit, acestea produc din ce în ce mai multe bunuri și servicii, fără a ține însă seama de necesitățile reale ale cumpărătorilor, de risipa înregistrată la nivelul procesului de producție, utilizarea ineficientă a resurselor naturale sau efectele activitățiulor proprii asupra bunăstării societății în care activează. Treptata însă, ca urmare a creșterii competiției la nivel global, companiile au conștientizat importanța și necesitatea unor schimbări atât la nivelul procesului de producție, cât și în relația cu grupurile cointeresate ale acestora.

Dacă în trecut marile afacerile erau conduse după reguli care nu erau acceptate în mod unanim (vezi princiipiile după care își ghida afacerile Don Vito Corleone în filmul “Nașul”), la momentul actual există un cod legal și etic care reglementează activitățile comerciale ale unei companii ce activează pe piața locală sau globală.

Adoptarea principiilor de CSR la nivelul strategiilor de management și marketing al unei companii este o practică relativ nouă (apărută la sfărșitul anilor ’50), care s-a implementat treptat și este încă la acest moment în perioada “adolescenței”. Inițial practicile de CSR implementate de companii se rezumau la realizarea unor acte de caritate, filantropice sau asigurarea tutelei. Actele filantropice (filantropia în limba elenă înseamnă “dragoste” sau “prietenie”) erau realizate în special de proprietarii companiilor, care aveau un anumit statut social și financiar. Aceștia donau anual, în preajma sărbătorilor de iarnă, o sumă impresionantă de bani către casele de copii, azilele de bătrâni sau susțineau o cauză nobilă, gest care era interpretat ca fiind atât un act de caritate personal, cât și unul făcut în numele companiei. Treptat însă, acest comportament a fost preluat și adoptat la nivelul întregii companii.  Acesteau au realizat că donațiile pe care le fac aduc un capital pozitiv companiei și contribuie la consolidarea relației cu grupurile cointeresate ale acesteia. Astfel, marile companii sau corporații au început să adopte în cadrul strategiilor de marketing și alte principii de CSR precum: derularea unor activități și proiecte sociale sau de mediu, programe educaționale etc., care pe termen lung le aduceau beneficii considerabile atât la nivel de imagine, cât și în ceea ce privește câștigurile economice.

Chiar dacă este vorba de acte de caritate sau poiecte și programe sociale sau educaționale, este apreciabil faptul că marile companii au înțeles necesitatea realizării acestora și dublul avantaj pe care îl capătă în final. Într-adevăr, responsabilitatea companiilor față de mediul în care activează nu ar trebui să se rezume la actele de caritate ocazionale sau la obținerea unui profit imediat, însă prin însăși faptul că adoptă o atitudine responsabilă în anumite situații companiile demonstrează că le pasă, că doresc să-și aducă o contribuție la societatea în care își desfășoară activitatea.  Marea provocare rămâne însă la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii, care uită că succesul unei companii depinde de implementarea și integrarea practicilor de CSR la nivelul startegiei de management și marketing al acesteia.

7 principii pentru o companie responsabilă

Principiile Claux Round Table pentru un mediu de afaceri responsabil

În condițiile în care profitul a devenit principalul indicator al prosperității unei companii care activează pe piața globală, lipsa unor principii etice și morale care stau la baza comportamentului liderilor business-urilor ar avea efecte dăunătoare asupra mediului de afaceri în general, și a grupurilor cointeresate ale unor companii, în special. Companiile, la fel ca orice entitate economică sau politică care activează pe teritoriul unui stat, au responsabilitatea de a contribui la prosperitatea economico-socială a acestuia, prin satisfacerea nevoilor oamneilor și un comportament de afaceri care să țină cont de practicile etice și morale.

(Sursa)

Ce înseamnă un comportament corect în mediul de afaceri? Care sunt normele etice pe care ar trebui să le respecte orice companie care își dorește să activeze eficient pe piața globală? Acestea sunt doar câteva întrebări care au stat la baza constituirii primelor principii pentru un mediu de afaceri responsabil: Principiile Caux Round Table. Au fost stabilite 7 principii, de care orice companie care activează pe piața globală, ar trebui să țină cont:

1. Asumarea responsabilității în fața tututror grupurilor cointeresate ale unei companii;

Orice companie are obligația de a-și asuma responsabilitatea în fața grupurilor coninteresate și de a le respecta și reprezenta interesele acestora: clienți, angajați, furnizori, investitori, acționari, competitori și comunitate. Fiecare grup cointeresat aduce valoare companiei, îi asigură existența și contribuie la dezvoltarea și consolidarea financiară a acesteia.

2. Contribuția asupra dezvoltării economice și sociale a comunităților în care își desfășoară activitatea (investiții în inovație, utilizarea responsabilă a resurselor naturale, respectarea principiilor unei piețe libere etc. )

O companie care acționează într-o comunitatea nedezvoltată din punct de vedere economic, social sau imatură din punct  de vedere politic, nu poate și nici nu va avea rezultate economice considerabile. De aceea, companiile, prin natura activităților pe care le desfășoară, trebuie să contribuie la dezvoltarea comunității în care activează, să se implice în cadrul acesteia și să fie responsabile atât în fața comunității, cât și pentru acțiunile și deciziile pe care le iau.

3. Respectarea legii în litera și spiritul ei;

O companie este responsabilă atât timp cât respectă legile și angajamentele pe care și le-a asumat încă de la constituirea sa. Corupția, spionajul industrial, relațiile “de cumetrie” sau favoritismul sunt și vor fi principalele provocări la care trebuie să le facă față companiile. Totodată, trebuie avut în vedere faptul că uneori până și comportamentele legale pot avea consecințe negative în afaceri și asupra societății în care activează companiile. De aceea, transparența, corectitudinea și integritatea membrilor unei companii sunt valorile pe care orice companie ar trebui să le încorporeze în tot ceea ce face.

4.Respectarea normelor morale și a convențiilor;

O companie trebuie să respecte legile, normele și convențiile locale, naționale și internaționale ale statului în care își desfășoară activitatea. Totodată, la nivelul comunității, companiile ar trebui să ia în considerare și să respcte cultura locală, tradițiile autohtone și obiceiurile comunității în care activează.

5.Susținerea unui proces de globalizare responsabil;

La momentul actual, ca urmare a procesului de globalizare la care asistăm de ceva timp și a faptului că toate companiile își desfășoară activitatea pe piața globală, fiecare acțiune are efecte atât la nivel local, cât și la nivel mondial. În acest context, companiile ar trebui să susțină și să promoveze un comerț multilateral deschis și corect.

6. Respectarea mediului natural;

Indiferent de domeniul în care își desfășoară activitatea, o companie trebuie să țină cont de efectele pe care le are asupra mediului înconjurător și să utilizeze în mod eficient resursele naturale de care dispune. Totodată, este importantă eficientizarea procesului de producție și de distribuție a companiei.

7. Respingerea activităților ilicite.

(Sursa)        

O companie este responsabilă  în momentul în care orice act de coruptie sau dare de mită este respins. Activitățile ilegale și tranzacțiile comerciale sunt și trebuie să fie două lucruri care se resping, care nu sunt direct proporționale.

Stabilirea unor principii – Claux Round Table – pentru un mediu de afaceri responsabil reprezintă un moment de cotitură, o conștientizare a importanței și necesității existenței unor principii care să ghideze activitatea mediului de afaceri.  Acestea reprezintă temelia care stă la baza stabilirii și construirii capitalismului moral la nivel piețelor mondiale.